numărul 1 / 2010 # pg.09

înapoi la cuprins...

Universul cultural al cărţilor lui Pavel Coruţ

Nu e cazul să mai facem o prezentare a scriitorului Pavel Coruţ, "născut" în vâltoarea evenimentelor din decembrie 1989. Înainte de a fi scriitor, a fost ofiţer de marină şi apoi ofţer de informaţii, profesii care şi-au pus amprenta pe stilul literar al autorului şi pe specificul cărţilor sale.

Ca să înţelegem universul prezentat în cărţile sale trebuie să înţelegem “durerea” şi ”umilinţa” luptătorului patriot care, în cadrul evenimentelor din decembrie 1989, îşi vede idealurile călcate în picioare. Este uşor sesizabilă “disperarea” trăită de autor numai recitind prima sa carte, QUINTA SPARTĂ, ce face parte din seria Octogonul în acţiune”, serie cu un mesaj clar: suntem Români, avem o identitate bine conturată, trăim vremuri dificile şi trebuie să ne “reconstruim” psihologic.
Aceste cărţi trebuie să fie înţelese prin “practicitatea lor”. Scriitorul a recunoscut că întotdeauna a căutat să transmită un MESAJ PRACTIC prin cărţile sale, fără să filosofeze inutil, în concordanţă cu specificul trecutului său de militar. Aşadar cărţile sale vor fi întotdeauna pragmatice, vor căuta să ajute. Din acest motiv a apărut seria “ARTA SUCCESULUI” şi nu să caute să filosofeze.
Cărţile sale au fost publicate cu greu şi cu multă neîncredere la început, dar mai apoi, ca urmare a succesului de care se bucură, au fost publicate în mai multe ediţii. Totalul cărţilor publicate până în 2006 depăşeşte cifra de 4 milioane de exemplare, conform spuselor autorului. Până la urmă cititorul a fost cel care a dat “nota finală” şi nu criticii, subiectele atinse de el fiind diverse şi, de cele mai multe ori, inedite. Ficţiunea speculativă, istoria, metodele de autoeducare, psihologia aplicată, versurile, cultul strămoşilor, misterele lumii în care trăim, serviciile secrete, sunt doar câteva din cuvintele cheie în jurul cărora gravitează întreaga operă a scriitorului, operă ce continuă să dea naştere la numeroase controverse, mai ales în cazul câtorva subiecte ”fierbinţi", precum adevărul despre Revoluţia din ’89, falsitatea miturilor religioase şi dezvăluirile despre lumea ocultă a “bubulilor” (termen inventat de autor şi intrat în vocabularul multor cititori).
În seria Octogonul pregătirea specifică de ofiţer în contraspionaj a scriitorului îşi spune cuvântul. Experienţa acumulată în servicii secrete îi oferă posibilitatea descrierii fidele a modului de viaţă, misterios, al spionilor. Prin cele trei personaje principale ale cărţilor din seria Octogonul: Petre Varain, Mihai Ursu, Laurenţiu Cremene, scriitorul subliniază importanţa celor care asigură securitatea informativă a unui stat. Ficţiunea se împleteşte cu realitatea într-un mod subtil pe parcursul întregii serii, astfel că, pe nebănuite, alături de eroii cărţilor suntem provocaţi la o analiză rece a evenimentelor post-decembriste din România şi nu numai.
Originalitatea scrierii seriei Octogonul este asigurată de separarea fecărei cărţi în două părţi: prima parte, aparent plină de ficţiune, în care naraţiunea faptelor eroilor este întrecută doar de realităţile neplăcute din România, iar în a doua parte, realistă, fostul şef al contraspionajului românesc, analizează evenimentele cotidiene şi propune diverse variante de investigare şi rezolvare a unor probleme de interes naţional. În această serie autorul reface imaginea “spartă” a serviciilor de informaţii româneşti, după evenimentele din ’89, arătând că sunt necesare şi indispensabile unui stat modern, singurele în măsură să asigure securitatea unui stat şi să prevină orice atac de natură informativă şi militară.
N-aş vrea să nu amintesc şi cărţile sale de dragoste şi de poezii, care denotă sensibilitatea şi romantismul său. Deseori, citindu-i poezia, am trăit sentimente şi senzaţii dintre cele mai stranii, senzaţii explicate chiar de autor, spunând că ”nu a scris acele versuri cu mintea, ci cu inima”. Partea romantică contrastează profund cu partea pragmatică a universului cărţilor lui Pavel Coruţ, arătând complexitatea operei sale.

Evident că “prolificitatea” sa reiese din spiritul său pragmatic şi din buna organizare, autorul find vehement criticat în unele cercuri literare pentru diluarea “subiectului” şi repetitivitate unor lait-motive. În pofida acestor neajunsuri, totuşi aceste cărţi rămân o bibliografe obligatorie tinerei generaţii, o generaţie în căutarea unor valori care să o reprezinte.
În final, pot afirma că, dincolo de toate, eu văd în Pavel Coruţ, prin intermediul cărţilor sale, un deschizător de drumuri, un Visător, un Vizionar, un Luptător, un Român.

~ Pavel Apostol

înapoi la cuprins...